Rovinari

Localizarea oraşului Rovinari

Oraşul Rovinari se situează în partea cea mai de sud a unităţii administrativ-teritoriale şi cuprinde cartierele Virţ şi Poiana.
Suprafaţa totală a teritoriului este de 2.632 ha, aceasta învecinându-se la Nord cu comunele Băleşti şi Teleşti, la Est cu comunele Bîlteni şi Drăguţeşti, la Vest cu comuna Cîlnic, iar la Sud cu comuna Fărcăşeşti.
Faţă de municipiul Tîrgu-Jiu, reşedinţa judeţului Gorj, oraşul se află 25 km Sud-Vest, fiind legat de acesta prin drumul naţional DN 66 Petroşani – Tîrgu-Jiu – Rovinari – Filiaşi – Craiova, la rândul său făcând parte din sistemul drumurilor europene E 79.
Totodată, oraşul Rovinari este situat de-a lungul căii ferate electrificate Filiaşi – Tîrgu-Jiu. Cele două căi de comunicaţie, feroviară şi rutieră, se desfăşoară adiacent localităţii, dispuse împreună cu acestea pe malul drept al Jiului, în prezent regularizat şi cu albia majoră îndiguită.

Scurt Istoric

Primele date despre teritoriul care corespunde zonei oraşului Rovinari sunt încă din paleolitic, dar prima atestare a satului Rovinari este menţionată în anul 1497 în actele de întărire sau daniile făcute de Sigismund regele Ungariei sau Iancu de Hunedoara. Denumirea satului provine de la cuvântul „rovină” care înseamnă mlaştină. Înfiinţat pe locul a 6 comune şi devenit oficial oraş la 9 decembrie 1981, Rovinari face parte din categoria oraşelor mici. Relativ nou, oraşul este rezultatul unei aşezări umane forţate prin natura activităţilor de exploatarea minieră a lignitului din bazinul carbonifer cu acelaşi nume.

La 9 decembrie 1981 a apărut pe harta ţării oraşul Rovinari, la temelia noului oraş au stat identificarea marilor rezerve de cărbune energetic din perimetrul Roşia-Jiu şi punerea în funcţiune a termocentralei de la Rogojelu. Oraşul Rovinari împreună cu cartierele sale Poiana şi Vârţ ocupă o suprafaţă de 2632 ha, şi aproximativ 13500 loc. Deşi oraşul este nou, în limitele teritoriului său administrativ s-au găsit urme materiale de locuire din cele mai vechi timpuri de tipul cetăţilor geto-dacice sau al căştrilor romane (cetatea de la Vârţ-Rovinari sec. I î Hr-sec. I d Hr. tezaurul de la Poiana-Rovinari, castrul Pinoasa-Rovinari, cula de la Rovinari).

Oraşul Rovinari este situat în partea de S-V a României, fiind amplasat pe cursul mijlociu al râului Jiu, pe malul drept al râului, în zona albiei majore şi a teraselor Jiului la contactul dintre Subcarpaţii Getici şi Piemontul Getic, la o altitudine de circa 150 m. Rovinari este al treilea oraş din judeţul Gorj în funcţie de numărul locuitorilor, după municipiile Tîgu-Jiu şi Motru.

Faţă de reşedinţa judeţului Gorj (municipiul Tg-Jiu), Rovinariul este situat la o distanţă de 25 Km S-V fiind în zona de influenţă a acestuia şi este legat de acesta prin Drumul Naţional D.N.66 Petroşani – Tg-Jiu – Rovinari – Filiaşi – Craiova, care la rândul lor fac parte din sistemul drumurilor europene, artera E 79. Totodată oraşul este situat de-a lungul căii ferate electrificate Filiaşi – Tîrgu-Jiu.

Populaţia oraşului Rovinari este de aproximativ 13.500 locuitori, media de vârstă fiind de 36 ani, iar repartizat pe sexe 50,50% reprezintă bărbaţi şi 49,50% femei. Principalele instituţii din domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii ale oraşului Rovinari sunt: Grupul Şcolar Industial Rovinari, Şcoala Generală nr.1, Şcoala Generală nr.3, Şcoala Generală Virţ, Grădiniţele nr.1 şi nr.4, Căminul cu program prelungit, Spitalul orăşenesc Rovinari, Policlinica, Casa de Cultură şi Biblioteca oraşului Rovinari, Clubul elevilor Rovinari, Serviciul Public de Asistenţă Socială, Direcţia de Servicii Comunale, Direcţia de Poliţie Comunitară. Sub aspect economic, oraşul Rovinari dispune de resurse în sectorul primar, prin rezervele de cărbune energetic, respectiv lignitul exploatat în cariere. Participarea exploatării lignitului la dezvoltarea activităţii economice a ţării se manifestă direct prin asigurarea unei surse principale de producere a energiei electrice şi termice, element esenţial pentru celelalte domenii ale economiei naţionale. Ponderea economică a oraşului o constituie industria extractivă reprezentând c.c.a. ½ din producţia totală pe judeţ. Marii agenţi economici ai oraşului Rovinari sunt: S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A, S.C. Moveos SRL, S.C. Autoliv S.R.L., S.C. TERMOSERV S.A, S.N.L.O – E.M. ROŞIA, S.C. TP SUT S.A, S.C. ENERGOCONSTRUCŢIA S.A, S.C. ENERGOMONTAJ S.A, S.C. ENERGOREPARAŢII S.A, S.C. U.M.R. S.A, S.C. CAZARE – CANTINE S.A, S.C. MINPREST S.A.

Logo_bez_tła

Proiect de înfratire între oraşul Rovinari şi oraşul Turek din Polonia

Plecând de la aceleaşi domenii de activitate şi îndeletniciri, în urma unei scurte vizite a unei delegaţii poloneze în bazinul carbonifer şi vizitând oraşul Rovinari, reprezentanţii primăriilor din Turek şi din Rovinari au propus o colaborare între cele două oraşe şi o mai bună cunoaştere care să se finalizeze într-un proiect de înfrăţire care să lege cele două localităţi. Consiliul Local şi Primăria Rovinari au participat la această întâlnire, punând pecetea acestei înfrăţiri, afirmând că: „Turek este un oraş care datează din 1341 şi având o populaţie de 38.000 locuitori,poate fi un model demn de urmat pentru oraşul nostru”.

Ratificarea acestei înţelegeri a avut loc în perioada 11 – 14 septembrie 2008 în Polonia, la întâlnirea care a avut ca temă „Forumul internaţional al municipalităţilor”, care a reunit mai mulţi reprezentanţi din ţările vecine. De menţionat faptul că oraşul Rovinari a cunoscut o reală schimbare abia în ultimii patru ani, ceea ce a făcut ca alte localităţi din ţări vecine să îşi îndrepte atenţia spre o colaborare cu oraşul nostru destul de târziu, dar în prezent se continuă transformările şi dezvoltarea nivelului economic, social şi infrastructură.

Înfrăţirea celor două oraşe, dorim să fie un pas înainte spre dezvoltarea bilaterală a celor două localităţi, ţinând cont că ambele oraşe sunt susţinute de o puternică activitate minieră.